PAGINA PACIENTULUI
PRELUAREA MEDICAMENTELOR EXPIRATE DE LA POPULAȚIE
Dacă aveți medicamente expirate sau neutilizate acasă, unitatea noastră vine în sprijinul
dumneavoastră. Nu aruncați medicamentele la gunoi! Le puteți preda în siguranță, la punctul de
preluare special amenajate.
Sunt considerate deseuri de medicamente: medicamente cu termenul de valabilitate
depășit, medicamente care nu mai sunt utilizate, reziduuri de medicamente, medicamente care
au recipiente deteriorate, medicamente retrase de pe piață etc.
Deșeurile de medicamente se colectează luând în considerare următoarele categorii:
a) deșeuri de medicamente citotoxice și citostatice;
b) deșeuri de medicamente, altele decât cele citotoxice și citostatice;
c) deșeuri de medicamente aflate în stare lichidă care sunt conținute într-un recipient cu
potențial înțepător-tăietor (fiole din sticlă, seringi preumplute cu reziduu de medicament sau
goale);
d) deșeuri de medicamente aflate în recipiente sub presiune.
Atentie!!!
Este interzisa reciclarea in cadrul spitalului a medicamentelor stupefiante sau
psihotrope (cele eliberate pe baza retetelor verzi sau galbene). Acestea au regim special și se
returnează de către cetățeni la farmacia care le-a eliberat.
Lista medicamentelor stupefiante sau psihotrope este afisata pe site-ul spitalului.
De ce este atât de important ca medicamentele să fie colectate și neutralizate? Pentru că
aceste produse conțin substanțe chimice active care odată ajunse în mediu pot contamina solul
și apa. În timp, ambalajele medicamentelor se distrug, iar substanțele ajung în pânza freatică, pe
care o contaminează.
NU ARUNCATI LA ÎNTAMPLARE MEDICAMENTELE CITOSTATICE ȘI
CITOTOXICE! SUNT TOXICE PENTRU CELULA VIE! ARUNCATE ÎN
CANALIZARE SAU LA GROAPA DE GUNOI CAUZEAZA O POLUARE
MAJORĂ A MEDIULUI INCONJURATOR!
NU CONSUMAȚI MEDICAMENTE EXPIRATE DEOARECE EXISTĂ UN
RISC DE IMBOLNAVIRE GRAVĂ!
FIOLELE ȘI MEDICAMENTELE AMBALATE ÎN RECIPIENTE DIN STICLA
PREZINTĂ UN PERICOL DE ÎNȚEPARE SAU TĂIERE!
NU INTRODUCEȚI ÎN FOC ȘI NU PERFORAȚI RECIPIENTELE SUB
PRESIUNE! RISC DE EXPLOZIE ȘI INCENDIU!
LISTA MEDICAMENTELOR STUPEFIANTE SAU PSIHOTROPE
MENIU PACIENȚI
GHIDUL PACIENTULUI
GHIDUL PACIENTULUI
Asistența medicală în Spitalul Municipal “Dimitrie Castroian” Husi se acorda in
regim de:
a) spitalizare continua;
b) spitalizare de zi.
Serviciile medicale spitalicesti se acorda asiguratilor pe baza recomandarii de internare din
partea medicului de familie, a medicului de specialitate din Ambulatoriul Integrat. Exceptie fac
urgentele medicale si bolile cu potential endemo-epidemic, care necesita izolare si tratament, nasterea,
lehuzia si serviciile de preventie.
Este important sa respectati orice instructiune speciala pe care o primiti in legatura cu
internarea dvs.; la solicitarea personalului va rugam sa puneti la dispozitie datele de identitate corecte
precum si actele ce demonstreaza calitatea dvs. de asigurat.
In timpul spitalizarii, s-ar putea sa fie necesar transferul dvs. intre sectii. Acest lucru se va
realiza cu scopul de a imbunatati calitatea ingrijirii dvs. sau a altor pacienti din spital. Facem apel la
cooperarea dvs. in aceasta privinta. In cazul spitalizarilor de zi va atragem atentia ca acestea se fac
pentru o procedura sau interventie chirurgicala minora ce nu necesita spitalizare in regim continuu deci
nici costurile hoteliere nu se regasesc in cadrul acestui tip de spitalizare.
Nu uitati! Comunicati personalului spitalului numele, adresa si numarul de contact ale
rudei dvs. cea mai apropiata.
Acte necesare pentru internare
1. Cardul de Sănătate
2. Cartea de Identitate (Certificat de Naștere în cazul copiilor sub 14 ani)
3. Bilet de internare de la medicul specialist din cadrul Spitalului
4. Dovada calităţii de asigurat pentru diferite cazur, dupa cum urmeaza:
Angajaţi:
adeverinţă de la locul de muncă
Pensionari:
cuponul de pensie din luna curentă sau cea precedentă (original sau xerocopie)
Şomeri:
adeverinţă sau xerocopie după carnetul de şomaj
Coasiguraţi (soţ, soţie, părinţi):
adeverinţă de coasigurat
Persoane fără venit şi fără calitate de coasigurat:
adeverinţă de la Circa Financiară sau de la Primărie că nu au avut nici un venit , respectiv
adeverinta de asistat social;
chitanţă ANAF sau adeverinţă de la Casa de Asigurări de Sănătate privind plata asigurării
medicale
Copii sub 14 ani:
xerocopie după Certificatul de Naştere şi xerocopie după buletinul mamei (sau al tatălui)
pentru copiii peste 14 ani – xerocopie după buletin (Cartea de Identitate) şi Adeverinţă de la
şcoală
Elevi/studenți peste 18 ani:
pentru elevii/ studenţii între 18 – 26 ani – adeverinţă de la liceu/ facultate , sau carnet de student
Persoane cu handicap:
xerocopie după certificatul de persoană cu handicap sau cupon handicap
Persoane aflate în concediu de îngrijire a copilului sub 2 ani
xerocopie după decizia de concediu pentru îngrijirea copilului
Nota! Fiecare pacient trebuie sa completeze un Acordul informat al pacientului.
Drepturile pacientului
Pacientul are dreptul de a fi informat cu privire la serviciile medicale disponibile, precum si la
modul de a le utiliza.
Pacientul are dreptul de a fi informat asupra identitatii si statutului profesional al furnizorilor de
servicii de sanatate.
Pacientul internat are dreptul de a fi informat asupra regulilor si obiceiurilor pe care trebuie sa
le respecte pe durata spitalizarii.
Pacientul are dreptul de a fi informat asupra starii sale de sanatate, a interventiilor medicale
propuse, a riscurilor potentiale ale fiecarei proceduri, a alternativelor existente la procedurile
propuse, inclusiv asupra neefectuarii tratamentului si nerespectarii recomandarilor medicale,
precum si cu privire la date despre diagnostic si prognostic.
Pacientul are dreptul de a decide daca mai doreste sa fie informat in cazul in care informatiile
prezentate de catre medic i-ar cauza suferinta.
Pacientul are dreptul de a cere in mod expres sa nu fie informat si de a alege o alta persoana
care sa fie informata in locul sau.
Pacientul are dreptul de a cere si de a obtine o alta opinie medicala.
Pacientul are dreptul sa solicite si sa primeasca, la externare, un rezumat scris al investigatiilor,
diagnosticului, tratamentului si ingrijirilor acordate pe perioada spitalizarii.
Pacientul are dreptul sa refuze sau sa opreasca o interventie medicala asumandu-si, in scris,
raspunderea pentru decizia sa; consecintele refuzului sau ale opririi actelor medicale trebuie
explicate pacientului.
Consimtamantul pacientului este obligatoriu pentru recoltarea, pastrarea, folosirea tuturor
produselor biologice prelevate din corpul sau, in vederea stabilirii diagnosticului sau a tratamentului
cu care acesta este de acord.
Consimtamantul pacientului este obligatoriu in cazul participarii sale in invatamantul medical
clinic si la cercetarea stiintifica.
Dreptul la confidentialitate
Pacientul are acces la datele medicale personale.
Dreptul femeii la viata prevaleaza in cazul in care sarcina reprezinta un factor de risc major si
imediat pentru viata mamei.
Pacientul are dreptul la informatii, educatie si servicii necesare dezvoltarii unei vieti sexuale
normale si sanatatii reproducerii, fara nici o discriminare.
Dreptul femeii de a hotari daca sa aiba sau nu copii este garantat, cu exceptia cazului in care
sarcina reprezinta un factor de risc major si imediat pentru viata mamei.
Pacientul, prin serviciile de sanatate, are dreptul sa aleaga cele mai sigure metode privind
sanatatea reproducerii.
Orice pacient are dreptul la metode de planificare familiala eficiente si lipsite de riscuri.
Drepturile pacientului la tratament si ingrijiri medicale
In cazul in care furnizorii sunt obligati sa recurga la selectarea pacientilor pentru anumite tipuri
de tratament care sunt disponibile in numar limitat, selectarea se face numai pe baza criteriilor
medicale. Se excepteaza de la prevederile legale cazurile de urgenta aparute in situatii extreme.
Pacientul are dreptul la ingrijiri terminale pentru a putea muri in demnitate.
Pacientul poate beneficia de sprijinul familiei, al prietenilor, de suport spiritual, material si de
sfaturi pe tot parcursul ingrijirilor medicale. La solicitarea pacientului, in masura posibilitatilor,
mediul de ingrijire si tratament va fi creat cat mai aproape de cel familial.
Pacientul internat are dreptul si la servicii medicale acordate de catre un medic acreditat din
afara spitalului.
Pacientul poate oferi angajatilor sau unitatii unde a fost ingrijit plati suplimentare sau donatii,
cu respectarea legii.
Pacientul are dreptul la ingrijiri medicale continue pana la ameliorarea starii sale de sanatate
sau pana la vindecare.
Pacientul are dreptul sa beneficieze de asistenta medicala de urgenta, de asistenta
stomatologica de urgenta si de servicii farmaceutice, in program continuu.
Obligatiile pacientului
sa acorde incredere deplina in tratamentul si ingrijirile recomandate
sa se comporte civilizat si politicos cu personalul medical
să respecte și să păstreze ordinea și curățenia.
sa respecte regulile de igiena personala zilnica, in cazul pacienților care nu își pot menține
singuri igiena, personalul spitalului îi va ajuta
sa-si exprime acordul cerut de personalul medical in situatiile prevazute prin legislatie
sa participe la vindecarea lor prin respectarea recomandarilor medicale si tratamentului si sa
respecte riguros ordininea interioara a unitatii;
sa nu pretinda examane de laborator sau radiologice pe care medicul nu le considera necesare.
durata spitalizării este decisă exclusiv de către medicul curant și medicul șef al secției, în
funcție de situația medicală a pacienților.
sa accepte regimul alimentar recomandat de medic, chiar daca difera de mancărurile cu care
este obisnuit in familie
sa nu depoziteze alimente decat in locurile permise (frigider)
sa stea in spital atat timp cat este necesar, sa nu insiste sa ramana mai mult decat trebuie, iar
daca doreste externarea inainte de recomandarea medicului, aceasta se va face pe proprie
raspundere si sub semnatura
sa nu consulte dosarul sau medical pentru a evita neintelegerea unor temeni si sa solicite
informatii doar personalului calificat
pacienții nu au voie să facă copii pe orice fel de format după documentele medicale.
fumatul este strict interzis, in caz contrar bolnavii vor fi externati
sa pastreze curatenia in saloane, integritatea echipamentuilui, curatenia in grupurile sanitare si
sa nu degradeze instalatiile, sa nu arunce pansamente, vata si alte obiecte sau resturi alimentare.
sa umble in tinuta vestimentara ingrijita, decenta, cand iese pe coridoare sau afara in curtea
spitalului
sa respecte circuitele spitalului si sa nu circule prin locurile interzise pacientilor in vederea
protectiei proprii impotriva unor agenti patogeni sau noxe
sa nu provoace neintelegeri sau altercatii cu personalul medical sau alti pacienti
in situatia in care exista nemultumiri, pacientul poate sa faca reclamatie scrisa sau se poate
adresa medicului sef de sectie sau conducerii spitalului.
orice fel de activități comerciale sunt strict interzise pe teritoriul spitalului.
pacienții au obligația să folosească containerele de deșeuri strict în conformitate cu destinația
inscripționată pe acestea. Ei au obligația să respecte regimul selectiv de colectare a deșeurilor
pacienții au obligația să evite risipa de apă și energie electrică.
pacienții au obligația să păstreze și să utilizeze în bune condiții mobilierul, lenjeria, obiectele
sanitare și alte bunuri aflate în patrimoniul unității; deteriorarea acestora li se va imputa pacienților.
În cazul în care prin nerespectarea obligațiilor prevăzute anterior se cauzează un prejudiciu material
unității sanitare, pacientul și/sau aparținătorul în cauză va fi obligat să suporte toate cheltuielile
ocazionate de refacerea sau remedierea patrimoniului distrus.
este strict interzisă părăsirea secției fără avizul medicului curant/de gardă sau al asistentei
medicale.
pacienților le este interzis să posede și să folosească pe durata internării echipamente
electrocasnice ( cafetieră, televizor, radiator etc).
pacienții nu vor lăsa bunuri de valoare nesupravegheate în saloane atunci când părăsesc salonul
(exemplu telefoane mobile, bani etc.).
pacienților li se interzice să păstreze asupra lor obiecte de valoare pe durata internării (bijuterii,
ceasuri, bani etc.); orice asemenea obiecte vor fi predate la internare familiei.
in spital este interzisă păstrarea articolelor de vestimentație personală a pacienților în alte locuri
decât cele special amenajate, depunerea articolelor de vestimentație se face către personalul care
insoteste pacientul, la momentul internării, pe baza de bon care cuprinde:
– nume, prenume pacient;
– secția/compartimentul pe care se face internarea.
la externare este obligatorie restituirea tuturor bunurilor care au fost primite de pacient la
internare.
pacienții au obligația de a anunța aparținătorii despre programul de vizite al spitalului.
intrarea aparținătorilor pe secție este strict interzisă în afara programului de vizite. Intrarea
aparținătorilor pe secție în timpul programului de vizită se va realiza strict în conformitate cu
prevederile menționate în acest ghid.
Nici pacienții, nici aparținătorii nu au voie să fotografieze sau să filmeze în incinta spitalului.
CONDIȚII DE INTERNARE
Planificarea internărilor se realizează astfel:
1. Internarea fără programare pe secțiile clinice/secțiile/ compartimentele medicale din spital, se
face pentru urgențe prin Compartimentul de Primiri Urgențe;
2. Internarea cu programare pe secțiile clinice/secțiile/ compartimentele medicale din spital, se
face pe baza listelor de prioritate/așteptare întocmite pentru serviciile medicale programabile,
liste întocmite pe fiecare secție.
Programarea pacienților la internare se face de către medicul specialist de pe secție ca urmare a
contactării telefonică sau directă a medicilor curanți sau șefilor de secții/compartimente medicale din
spital. În cazul în care se contactează direct medicul curant, acesta va stabili perioada în care se va face
programarea, cu avizul șefului de secție/compartiment și anunțarea asistentului șef.
Programarea pacienților la consultații/controale se face de către medicii specialiști din secțiile
clinice/secțiile/ compartimentele medicale din spital sau asistentul șef.
Spitalizarea de zi acordată pacientului reprezintă o alternativă la spitalizarea continuă, pentru
pacienții care nu necesită supraveghere medicală mai mare de 12 ore. Pot fi doar servicii medicale
programabile. Se apelează la acest tip de spitalizare în cazurile în care diagnosticul nu poate fi stabilit
iar tratamentul nu poate fi monitorizat în ambulatoriu. În aceste situații pacienții beneficiază de servicii
medicale de spitalizare de zi în cadrul secțiilor spitalului. Pentru internarea de zi sunt necesare aceleași
documente ca și pentru spitalizarea continuă. De asemenea, motivele spitalizării de zi sunt similare
motivelor spitalizării continue, spitalizarea de zi nefiind un înlocuitor pentru evaluarea diagnostică în
ambulatoriu.
Internarea pacienților transferați din alte unități spitalicești se realizează doar cu avizul
prealabil al medicului șef de secție din secția către care este îndrumat pacientul, avizul medicului șef
Terapie intensivă pentru pacienții care urmează să fie transferați în TI. În absența acestor avize nu se
poate accepta transferul interspitalicesc al unui pacient.
1. Internarea de urgență (fără programare)
Conform legislației, toți pacienții cu domiciliul în România beneficiază de asistență medicală
de urgență gratuită.
Serviciile medicale sunt decontate de către C.J.A.S. Vaslui pe perioada de urgență, indiferent
dacă pacienții au sau nu calitatea de asigurat.
În cazul pacienților neasigurați încetarea/continuarea stării de urgență este certificată de
medicul curant, înscrisă în FOCG și vizată de șeful de secție. Pacientul neasigurat trebuie informat de
încetarea stării de urgență și de obligativitatea de a-și clarifica situația.
Continuarea internării după stabilizarea stării de sănătate și îndepărtarea urgenței vitale se va
realiza doar în condițiile în care pacientul a devenit asigurat în intervalul scurs de la internare sau
contra cost dacă pacientul continuă să fie neasigurat. Pacientul va fi avizat explicit de data de la care i
se va imputa contravaloarea internării.
Pacienții cu urgențe medico-chirurgicale se prezintă la C.P.U. Dacă în urma investigațiilor
realizate se constată necesitatea internării, pacientul va fi internat în funcție de patologie într-una din
secțiile spitalului, în regim de spitalizare continuă. Pacientul va fi internat în secția care se ocupă de
patologia care amenință viața.
Atenție!
În cadrul CPU se evaluează exclusiv pacienții care prezintă o deteriorare acută a stării de
sănătate, reprezentând o urgență medicală iminentă. Rolul CPU nu este de a evalua pacienți cu
acuze cronice sau care nu au documente de internare. Pentru afecțiunile din aceste categorii,
pacienții se vor adresa în primul rând medicului de familie, ulterior ambulatoriilor de
specialitate.
Dacă internarea se realizează în regim de urgență, nu este necesar biletul de trimitere, dar este
necesară prezentarea cardului de sănătate (pentru persoanele asigurate).
În cazul pacienților care se prezintă la spital prin Compartimentul Primiri Urgențe, aceștia vor
fi preluați în zona de triaj, unde în urma unei examinări sumare se va stabili gradul de urgență.
Pacienții care prezintă o situație ce reprezintă o urgență medico-chirurgicală imediată vor fi îndrumați
către sectorul Urgențe Majore, unde li se va acorda de îndată asistență medicală. Pacienții care nu
reprezintă o urgență medicală imediată vor fi temporizați până la momentul la care personalul medical
va putea să îi preia, ceea ce ar putea să însemne câteva ore.
Pacienții sunt rugați să înțeleagă că urgențele medicale sunt clar definite și au prioritate
absolută, iar faptul că e posibil să aștepte un timp oarecare până vor fi evaluați se datorează exclusiv
prezenței în zona CPU a unor urgențe majore care nu pot fi amânate.
Singura prioritate la CPU este reprezentată de patologia pacienților și de gradul de urgență.
Nivelurile de triaj sunt:
Nivel I – resuscitare (cod roșu): sunt pacienții care necesitã intervenții salvatoare de viațã
imediat. Timpul de așteptare pânã la preluare este 0 minute.
Niivel II – critic (cod galben): pacienții care prezintă o situație cu risc major sau status mintal
alterat (modificare acută) sau orice durere intensă sau disconfort major. Timpul de așteptare
pânã la preluare este 10 minute.
Nivel III – urgent (cod verde): pacienți cu funcții vitale stabile. Timpul de așteptare până la
preluare este 30 minute.
Nivel IV – non-urgent (cod albastru): pacienți cu funcții vitale stabile. Timpul de așteptare
până la preluare este 60 minute.
Nivel V – consult (cod alb): pacienți care nu necesită asistență medicală de urgență. În
principiu, aceștia vor fi îndrumați către ambulatoriul de specialitate.
Pacienților aflați în așteptare le pot fi recomandate o serie de evaluări prealabile (ex analize,
evaluări imagistice etc) astfel încât rezultatele să fie disponibile în momentul preluării lor de către
medicii CPU.
Medicii de specialitate din secțiile spitalului vor fi solicitați la consult în zona CPU doar după
stabilirea unui diagnostic prezumtiv sau final pe baza examinărilor și investigațiilor efectuate de
medicii CPU și doar dacă situația medicală a pacientului reprezintă o urgență medicală imediată, care
necesită internare pe secțiile spitalului.
În situația unor afecțiuni cronice sau excluderii unei situații de urgență, medicii CPU vor
îndruma pacienții către rețeaua de ambulatoriu sau către medicul de familie în vederea obținerii
documentelor necesare pentru internarea programată; în aceste situații, medicii de specialitate de pe
secții nu vor fi solicitați pentru consult.
În cazuri grave, urgențe majore sau alte situații care necesită acest lucru, medicii specialiști de
pe secțiile spitalului vor putea fi solicitați încă din primele momente ale preluării pacienților în zona
Urgențe Majore.
Este important să înțelegeți că UPU nu substituie nici medicina de familie, nici ambulatoriul de
specialitate și în obligația medicilor UPU intră exclusiv evaluarea urgențelor medicale.
2. Internarea cu spitalizare continuă/spitalizare de zi (cu programare)
Internarea în regim de spitalizare continuă se face pe baza listei de prioritate, dacă nu este
urgență medicochirurgicală.
Internarea programată se realizează în intervalul orar 08:00 – 13:00 prin intermediul asistentei
șefe de pe secție. Pentru eficientizarea actului medical, se recomandă ca internările programate să se
efectueze în intervalul 08:00 – 10:00.
În vederea internării, pacientul trebuie să prezinte la următoarele documente (condiții
obligatorii de internare):
• Documente de identitate (buletin de identitate, carte de identitate);
• Bilet de trimitere de la medicul de familie/medicul din ambulatoriu, vizat de către medicul
curant din secția/ compartimentul unde urmează a fi internat pacientul (parafă și semnătura medicului
la rubrica Semnătura medicului + Cod parafă) și contrasemnat de medicul șef al secției. Pacientul va
semna și data biletul de internare în locul desemnat. Biletul de trimitere trebuie să aibă data de emitere
aceeași zi/ maxim 30 de zile înaintea datei internării. Biletele de internare eliberate cu mai mult de 30
de zile în avans nu sunt valide pentru internare.
• Cardul de sănătate al pacientului. În situația în care pacientul nu posedă card de sănătate, va
prezenta dovadă de la casa de asigurări sau print din sistemul SIUI al casei de asigurări din care să
reiasă că nu i s-a eliberat cardul. Dacă pacientului i s-a eliberat cardul de sănătate și acesta nu îl poate
prezenta din varii motive (card pierdut, furat etc) internarea va fi refuzată pana la prezentarea
cardului, urmând ca în cazul unei urgențe medicale pacientul să fie îndrumat către C.P.U. În această
situație pacientul va putea fi internat după prezentarea adeverinței de la CNAS.
• Act doveditor al statutului de asigurat în funcție de categoria de asigurat (salariat – adeverință
eliberată de angajator din care să reiasă că se virează contribuția la FNUASS și are calitate de asigurat
pentru indemnizații și concedii medicale, pensionar – cupon de pensie, celelalte categorii, coasigurat,
elev/student cu vârsta între 18-26 ani, liber profesioniști, persoană fizică autorizată etc.) – adeverință
de asigurat eliberată de Casa de asigurare de care aparține, care să certifice calitatea de asigurat.
Pacientul poate prezenta inclusiv print din sistemul SIUI al casei de asigurări.
Adeverința de salariat va avea conținutul prevăzut în legislația în vigoare, inclusiv mențiuni
referitoare la numărul de zile de concediu medical. O adeverință incorectă sau incompletă va conduce
la refuzul acordării concediului medical.
• În situația în care pacientul nu poate dovedi calitatea de asigurat, spitalul acordă serviciile
medicale doar în condiții de urgență medicală, prin intermediul C.P.U. La solicitarea pacientului
care nu are calitatea de asigurat, se poate continua internarea, cu suportarea cheltuielilor
aferente serviciilor medicale de către acesta.
La internare, pacienții se vor prezenta fără obiecte de valoare, cu excepția situațiilor de internări
în regim de urgență, caz în care acestea vor fi păstrate urmând procedura spitalului.
Bunurile de valoare ale pacienților prezentați ca urgență la Compartimentul de Primiri Urgențe
și care ulterior se internează în spitalul nostru sunt păstrate după cum urmează:
a. de către pacient prin semnătură în F.O.C.G. “păstrez actele și valorile”.
b. în spațiul amenajat pe secție destinat păstrării bunurilor de valoare ale pacienților, pentru
pacienții care se află în stare de inconștiență, fără discernământ sau în imposibilitatea de a-și păstra
bunurile de valoare asupra lor din oricare alt motiv și care nu sunt însoțiți de aparținători legali.
În acest caz, asistentul C.P.U., împreună cu medicul C.P.U., echipajul de pe ambulanță sau
persoanele care au adus pacientul inventariază bunurile de valoare găsite asupra pacientului, notând
fiecare dintre acestea, cu o scurtă descriere, într-o fișă de inventar care se semnează/parafează de către
asistentul C.P.U., medicul C.P.U., echipajul de pe ambulanță sau persoanele care au adus pacientul în
2 exemplare; 1 exemplar rămâne atașat la F.O.C.G., iar celălalt este păstrat împreună cu bunurile de
valoare și restituit împreună cu acestea pacientului la externare sau aparținătorilor legali care fac
dovada acestui fapt prin acte de identitate care se notează în F.O.C.G. Atât pacientul cât și aparținătorii
legali, după caz, vor semna de primirea bunurilor de valoare în F.O.C.G.
Pacienții internați în spitalizare continuă în cadrul unității vor avea asupra lor următoarele:
pijama, papuci, halat;
articole de igienă personală (pastă și periuță de dinți, pieptene, aparat și pastă de ras, prosop,
săpun etc);
pahar/cană/ceașcă etc;
daca nu le detineti, sau le-ati uitat acasa, sau nu le-ati putut aduce datorita starii dvs. de urgenta,
ele pot fi aduse cat mai repede de un apartinator, sau pot fi cumparate cu preturi accesibile de la
magazinele acreditate de spital sa comercializeze astfel de materiale in perimetrul sau.
medicația recomandată de medicul curant, pe care pacientul o folosește cronic la momentul
internării (deoarece medicația cronică a fost eliberată în baza unei rețete compensate, pe durata
internării nu vor fi oferite de spital respectivele medicamente ci vor fi folosite cele deja
eliberate);
documente medicale anterioare, relevante (bilete de externare din spital, scrisori medicale, etc).
După vizarea documentelor de internare de către medicul curant, pacienților li se va înmâna
consimțământul informat specific al secției, pe care au obligația să îl citească, completeze și semneze.
Dacă au nelămuriri, pacienții vor întreba medicul curant în vederea obținerii răspunsurilor adecvate.
Pacientul va achita coplata (sau va fi exceptat conform prevederilor legale), urmând a primi
ulterior chitanța doveditoare a plății. Ulterior, asistentul șef îi va da pe pacienți în grija asistentei de
salon/sector, care îi va conduce la salon, îi va ajuta să se instaleze, iar un medic va completa foaia de
observație.
Pe parcursul internării, echipa de îngrijire va fi formată din: medicul șef de secție, medicul
curant, asistenta medicală de salon/sector, infirmiera de salon/sector. În funcție de afecțiune pot
interveni și alți colaboratori – fizioterapeuți, kinetoterapeuți, psihologi etc.
Asistentul șef este responsabil de întreaga activitate a personalului mediu și auxiliar.
Pacienții sunt liberi să adreseze orice întrebare legată de starea lor de sănătate medicului curant.
Medicul curant va stabili dieta pe care pacienții vor trebui să o urmeze pe timpul șederii în spital. Dieta
este o componentă a protocolului terapeutic și pacienții au obligația să o respecte întocmai. Masa se
servește după programul afișat în secție.
PROGRAM ȘI REGULI DE VIZITĂ
Activitatea spitalicească se desfășoară în principiu între orele 08:00 – 14:00, cu asigurarea
continuității prin liniile de gardă și contravizită, în funcție de profilul secției.
Se recomandă ca internările să se efectueze în intervalul 08:00 – 10:00 iar externările după ora
13:00. Contravizitele vor fi organizate pe fiecare secție în funcție de propunerile șefului de secție,
conform prevederilor legale.
Medicii din secții vor asigura și consultații în ambulatoriul de specialitate după un program
aprobat de conducerea spitalului.
Aparținătorii se vor conforma indicațiilor și restricțiilor venite din partea personalului medical.
Personalul spitalului poate solicita aparținătorilor să se legitimeze și este obligația acestora să prezinte
documentele solicitate.
Nu este permisă vizitarea pacienților în afara programului de vizite. În principiu, programul de
vizite va fi organizat în așa fel încât să nu împiedice programul de lucru al spitalului și orarul de
contravizite.
Se recomandă un interval pentru vizite cuprins între 15:00 – 20:00 în timpul săptămânii și între
10:30 – 20:00 în zilele nelucrătoare, care poate fi ajustat în funcție de decizia medicilor șefi de secție.
În funcție de diferite situații potențiale, programul de vizite se poate modifica la nivelul
întregului spital sau doar al unor anumite secții, fapt care va fi adus la cunoștința pacienților.
În timpul programului de vizite este permis accesul câte unui singur vizitator o dată la un
pacient și pentru maxim 15 minute.
Accesul pe sectoarele cu saloane este permis doar folosind ținuta de protecție cu halate de unică
folosință și protecție pentru încălțăminte. În principiu, se recomandă ca aparținătorii să viziteze la
salon doar pacienții nedeplasabili (greu deplasabili).
Vizitatorii se vor spala pe maini la intrarea si iesirea din salon;
Din motive de igienă, vizitatorilor le este interzis să se așeze pe paturile de spital.
În saloanele cu mai mult de două paturi nu se vor putea vizita mai mult de doi pacienți
simultan.
Pe secțiile de terapie intensivă accesul vizitatorilor, chiar și în intervalul de vizite, este permis
doar cu acceptul medicului șef de secție și doar cu echipament corespunzător (halat, protecție pentru
încălțăminte). În timpul vizitei în sectoarele de terapie intensivă telefoanele mobile vor fi obligatoriu
oprite.
Prin excepție de la regulile de mai sus, în cazul pacienților în stare gravă sau terminală,
indiferent de secție/ compartiment, cu avizul expres al medicului șef de secție, familia (soț, soție, copii,
părinți, frați/surori) are dreptul de a vizita pacientul indiferent de oră sau poate solicita prezența
permanentă lângă pacient a unui membru al familiei dacă condițiile din secție permit acest lucru. În
caz contrar, se va permite accesul membrilor familiei la pacient în mod periodic, asigurându-se un
spațiu de așteptare adecvat în vecinătatea secției.
Pe durata vizitei, atât pacienții cât și aparținătorii au obligația să mențină un ton scăzut al
conversației, pentru a nu deranja alți pacienți.
Este strict interzis pentru aparținători să aducă pacienților băuturi alcoolice, țigări, alimente.
Este strict interzis aparținătorilor să fumeze sau să consume băuturi alcoolice pe durata vizitei.
Este strict interzis accesul în spital al aparținătorilor cu afecțiuni de tip infecto-contagios. In
situatia unei epidemii declarate sunt total interzise vizitele la pacientii internati;
Pacienții nu au dreptul să primească pe secție vizite ale unor copii sub 14 ani. De asemenea,
vizitele copiilor între 14 și 18 ani se vor efectua doar însoțiți de un adult.
Personalul spitalului are dreptul de a împiedica accesul anumitor vizitatori la pacienți, în
condițiile în care aceștia nu respectă prevederile prezentului ghid, au un comportament neconform față
de pacienți sau personalul medical sau denotă o atitudine improprie (vestimentație neconformă etc).
Nu este permisă rămânerea aparținătorilor peste noapte în spital, cu excepția celor care au
pentru această perioadă aprobarea expresă de la medicul șef de secție din secția în care are pacientul
internat. În cazuri speciale (pacienți care necesită îngrijiri permanente, nedeplasabili etc), cu avizul
șefului de secție, aparținătorii pot rămâne în permanență alături de pacienți, dacă există condiții
hoteliere în acest sens. În aceste situații, aparținătorii vor avea ținută de spital și vor respecta întocmai
regulamentul spitalului. Aparținătorii vor colabora cu echipa medicală în vederea îngrijirii pacientului,
urmând întocmai recomandările și indicațiile personalului spitalului. Încălcarea acestor prevederi va
duce la anularea de îndată a acestor facilități.
Este strict interzis accesul aparținătorilor în anumite spații ale spitalului (blocuri operatorii,
sterilizare, laboratoare, depozite, stația de oxigen, precum și în orice alte zone stabilite de conducerea
spitalului. În cazul în care aparținătorii refuză să îndeplinească solicitările personalului spitalului, va fi
solicitat sprijinul pazei sau, după caz, al poliției.
Este interzis accesul în incinta spitalului a persoanelor care au asupra lor obiecte contondente
sau tăietoare (ex cuțite, topoare), armament, muniții, explozibili, substan- țe toxice, stupefiante sau alte
instrumente care pot pune în pericol viața, integritatea corporală sau sănătatea pacienților sau a
personalului spitalului ori a patrimoniului instituției.
EXTERNAREA PACIENTULUI
În funcție de evoluția pacientului internat, medicul curant va stabili data externării. Medicul
curant, împreună cu medicul șef de secție, sunt singurii care decid momentul externării unui pacient, în
funcție de criterii medicale și de starea de sănătate a pacientului.
Decizia de externare va fi comunicată pacientului cu 24 ore anterior externării. Anuntati-va
familia sau ruda cea mai apropiata de externarea dvs.. Daca nu aveti mijloace personale (telefon mobil)
pentru acest lucru, solicitati ajutorul personalului spitalului;
Medicii care își desfășoară activitatea în spital au obligația ca, la externarea pacientului, să
transmită medicului de familie sau medicului de specialitate din ambulatoriu, după caz, scrisoarea
medicală și biletul de externare din spital, care să conțină descrierea succintă a manevrelor diagnostice
și terapeutice efectuate pe durata internării, evaluarea stării de sănătate a pacientului la momentul
externării și indicațiile de tratament și supraveghere terapeutică pentru următoarea perioadă
(determinată conform diagnosticului), informații care trebuie să se regăsească și în foaia de observație
clinică generală ca epicriză.
Recomandările privind tratamentul la domiciliu, regimul alimentar, regimul de viață și de
muncă sunt explicate de medicul curant. Dacă este cazul, medicul curant va comunica pacientului
intervalul până la următoarea consultație.
Mediul curant va finaliza actul medical inclusiv prin eliberarea la externare a prescripției
medicale pentru medicamente cu sau fără contribuție personală nou recomandate în episodul actual de
spitalizare și, după caz pentru unele materiale sanitare, dispozitive medicale sau servicii de îngrijire
medicală la domiciliu, respectiv eliberarea de concedii medicale pentru incapacitate temporară de
muncă în situația în care concluziile examenului medical impun acest lucru și pacientul face dovada
dreptului de a beneficia de concediu medical.
La externarea din spital pacientul va primi urmatoarele documente medicale:
Biletul de externare, completat, semnat si parafat de medicul curant si de medicul sef de sectie,
avand aplicata stampila spitalului.
Scrisoarea medicala catre medicul de familie, semnata si parafata de medicul curant, avand
aplicata stampila spitalului.
Reteta/retetele medicale (daca este nevoie).
Certificatul de concediu medical (daca este nevoie).
Alte materiale educative (ex fisa dietetica sau de conduita) (daca este nevoie).
Trimiteri catre alte specialitati (daca este nevoie).
Decont
Dacă pacientul nu prezintă actele necesare, la externare nu se vor elibera prescripții
compensate sau concedii medicale. De asemenea, prescripție medicală compensată se va elibera
doar dacă pe biletul de internare este specificat faptul că pacientul nu a primit rețetă compensată în
ultimele 30 de zile.
După înmânarea documentelor, pacientului i se vor returna bunurile personale depozitate la
spital și i se va permite să se schimbe în hainele de exterior.
În cazul pacientului care nu se poate deplasa singur, acesta este însoțit până la ieșirea din spital
de o infirmieră, de unde va fi preluat de către familie sau însoțitori.
EXTERNAREA LA CERERE
Pacientul poate părăsi spitalul la cerere, după ce în prealabil a fost înștiințat de consecințele
posibile asupra stării lui de sănătate. Pentru a fi externat la cerere, pacientul și/sau aparținătorii vor
menționa această solicitare în FOCG și vor semna, iar medicul curant va menționa situația, cu
justificări, după care va contrasemna și parafa.
Externarea la cerere nu se aplică în cazul bolilor infectocontagioase transmisibile sau în alte
situații prevăzute de lege.
EXTERNAREA PRIN TRANSFER INTERSPITALICESC
Bolnavul poate fi transferat într-un alt spital, fie la solicitarea pacientului, fie pentru
completarea/continuarea procesului de îngrijire medicală, asigurându-se în prealabil, în mod
obligatoriu, locul (unitatea sanitară și numele medicului) și documentația necesară și, dacă este cazul,
mijlocul de transport.
Atunci când transferul la o altă unitate spitalicească se realizează la solicitarea familiei, aceștia au
obligația de a pune în contact (telefonic) medicul curant cu medicul care va prelua pacientul înainte de
completarea documentelor de externare. Este obligatoriu să se facă dovada acordului directorului
medical al unității sau seful de sectie în care se dorește transferul. În absența acestei confirmări
telefonice, medicul curant va refuza să completeze documentele de transfer interspitalicesc, deoarece
transferul nu se poate realiza fără acceptul unității medicale care urmează să primească pacientul. Dacă
familia insistă în sensul externării pacientului, atât pacientul cât și aparținătorii vor semna solicitarea în
FOCG iar medicul curant va completa documente de externare la cerere.
TRANSPORT ȘI ACCES
Accesul pacienților și al aparținătorilor cu autoturismul proprietate personală în incinta
spitalului este ca regulă strict interzis. Spitalul NU asigură locuri de parcare nici pentru pacienți, nici
pentru aparținători. Este strict interzis pacienților sau aparținătorilor să ocupe locurile de parcare din
incinta spitalului, care sunt alocate exclusiv personalului medical sau echipajelor de urgență.
În cazul pacienților nedeplasabili care se prezintă la spital pentru internare programată, este
permis accesul cu autoturismul în vederea internării pacientului, dar fără a se depăși un maxim de 10
minute.
În cazul pacienților urgență medicală, ce se prezintă la spital cu autoturismul personal, accesul
este permis strict până în rampa de primire a Unității Primiri Urgențe, unde pot staționa maxim 5
minute, șoferul având obligația ca după acest interval să scoată autoturismul în afara incintei spitalului.
În cazul preluării pacienților nedeplasabili care se externează, aparținătorii vor avea acces cu
autoturismul personal, dar staționarea autoturismului în incinta spitalului nu va depăși 5 minute.
Transportul pacienților nedeplasabili între secțiile spitalului se asigură de către secții sau
Compartimentul Primiri Urgențe, în conformitate cu procedurile interne ale spitalului, de la caz la caz
cu cărucior, targă sau ambulanță.
Accesul în spital este strict interzis cu aparatură de înregistrare audio-video și foto cu
excepția situațiilor în care există acordul explicit al conducerii spitalului și în prezența purtătorului
de cuvânt al instituției.
Folosirea telefoanelor mobile sau a statiilor de emisie-recepie este interzisa la etajele cu
pacienti sau in preajma zonelor de tratament a acestora deoarece interferenele electromagnetice pot
bruia echipamentul medical esential care monitorizeaza starea pacienilor.
Va rugam sa luati la cunostinta faptul ca un comportament neadecvat din partea rudelor sau
pacienilor nu va fi tolerat. in cazul unei astfel de situatii, paza sau gardianul vor fi chemati.
Programul de masa
Veti avea la dispozitie un meniu. Daca urmati o dieta speciala, trebuie sa informati medicul
curant sau asistenta medicala care se ocupa de dvs. Mesele sunt servite la orele urmatoare :
Micul dejun: 8:00 AM
Pranz: 13:00 PM
Cina: 17:30 – 18,00 PM
Mesele primite în cadrul spitalului vor fi servite în sala de mese sau în salon (la
recomandarea medicului curant, pentru pacienții nedeplasabili).
Retineti ca Spitalul Municipal “Dimitrie Castroian” Husi ii sfatuisete pe vizitatori sa
evite introducerea in spital a oricarui tip de mancare.
Spitalul nu isi asuma raspunderea oricaror reactii adverse pe care pacientii le pot suferi din cauza
alimentelor care nu au fost pregatite sau furnizate de catre spital.
Accesul la informare
Pe durata tratamentului, trebuie sa va simtiti liber sa discutati despre conditia dvs. cu doctorul,
asistenta, asistentul social sau terapeutul. Acesta va ofera explicatii si va permite sa-i adresati intrebari
sau sa cautati lamuriri referitoare la orice subiect care va poate fi neclar.
În principiu, Spitalul Municipal “Dimitrie Castroian” Husi are toate facilitățile
necesare pentru precizarea unui diagnostic și pentru conducerea adecvată a tratamentului.
INFORMATII UTILE
COMUNICAREA SUGESTIILOR/RECLAMAȚIILOR
În vederea perfecționării actului de îngrijire, Spitalul Municipal “Dimitrie Castroian” Husi este deschis spre sugestiile făcute de pacienți. Acestea pot fi făcute verbal, către medicul curant,
asistenta de sector, medicul șef de secție, asistentul șef sau prin audiență către conducerea spitalului,
sau în scris.
În cazul în care pacienții nu sunt mulțumiți de calitatea unui tratament sau de orice alt aspect
privind calitatea serviciilor pe care le-au primit, pot alege să facă o propunere în vederea îmbunătățirii
serviciilor pe care le oferim sau să facă o plângere în care să menționeze nemulțumirea cu privire la
calitatea acelui tratament sau serviciu primit.
Plângeri se pot face de către pacienți atunci când au fost sau ar putea fi afectat în vreun fel de
un serviciu de care a beneficiat sau care i s-a refuzat în spital. De asemenea, se pot face plângeri în
numele altei persoane numai dacă respectivul petent are mandatul persoanei în cauză.
Personalul spitalului nostru depune toate eforturile ca toți pacienții să fie mulțumiți de serviciile
medicale oferite, ca și de rezolvarea situațiilor în care apar incidente. La nivelul fiecărei secții, există o
cutie dedicată colectării sugestiilor/reclamațiilor pacienților.
Toate sugestiile și reclamațiile pacienților sunt analizate cu atenție de managerul spitalului,
împreună cu ceilalți membri din echipa de conducere. De la caz la caz, situațiile reclamate de pacienți
sunt rezolvate la nivelul conducerii spitalului cat si de Comisia de solutionare a reclamatiilor de la
nivelul spitalului.
Ca regulă, în principiu o plângere se depune în termen de 10 zile de la data producerii
incidentului sau de la data constatării neplăcerii.
Pacienții pot, de asemenea, să își exprime satisfacția și aprecierea pentru serviciile primite în
cadrul Spitalul Municipal “Dimitrie Castroian” Husi, mulțumirile fiind un indiciu important pentru creșterea calității serviciilor în
viitor. Mulțumirile pot fi adresate nominal sau membrilor unei echipe de profesioniști care au îngrijit
pacientul.
PRELUCRAREA SI PROTECTIA DATELOR CU CARACTER PERSONAL
Spitalul Municipal “Dimitrie Castroian” Husi prelucraza datele personale ale
pacientilor in scopul inregistrarii pacientilor, stabilirii diagnosticului si al tratamentului adecvat,
monitorizarea starii de sanatate dupa externare, evaluarii gradului de satisfactie al
pacientilor/apartinatorilor si pentru decontarea serviciilor medicale furnizate, de catre Casa judeteana
de sanatate Vaslui si Ministerul Sanatatii.
Spitalul Municipal “Dimitrie Castroian” Husi intreprinde masuri de protejare a
sistemelor informatice de prelucrare a datelor pacientilor si de limitarea si securizarea accesului la
bazele de date.
DREPTURILE PACIENTULUI
ART. 2: Pacientii au dreptul la ingrijiri medicale de cea mai inalta calitate de care societatea dispune, in conformitate cu resursele umane, financiare si materiale.
ART. 3: Pacientul are dreptul de a fi respectat ca persoana umana, fara nicio discriminare.
ART. 4: Pacientul are dreptul de a fi informat cu privire la serviciile medicale disponibile, precum si la modul de a le utiliza.
ART. 5(1): Pacientul are dreptul de a fi informat asupra identitatii si statutului profesional al furnizorilor de sericii de sanatate.
(2): Pacientul internat are dreptul de a fi informat asupra regulilor si obiceiurilor pe care trebuie sa le respecte pe durata spitalizarii.
ART. 6: Pacientul are dreptul de a fi informat asupra starii sale de sanatate, a interventiilor medicale propuse, a riscurilor potentiale ale fiecarei proceduri, a alternativelor existente la procedurile propuse, inclusiv asupra neefectuarii tratamentului si nerespectarii recomandarilor medicale, precum si cu privire la date despre diagnostic si prognostic.
ART. 7: Pacientul are dreptul de a decide daca mai doreste sa fie informat, in cazul in care informatiile prezentate de catre medic i-ar cauza suferinta.
ART. 8: Informatiile se aduc la cunostinta pacientului intr-un limbaj respectuos, clar, cu minimalizarea terminologiei de specialitate; in cazul in care pacientul nu cunoaste limba romana, informatiile i se aduc la cunostinta in limba materna ori in limba pe care o cunoaste sau, dupa caz, se va cauta o alta forma de comunicare.
ART. 9: Pacientul are dreptul de a cere in mod expres sa nu fie informat si de a alege o alta persoana care sa fie informata in locul sau.
ART. 10: Rudele si prietenii pacientului pot fi informati despre evolutia investigatiilor, diagnostic si tratament, cu acordul pacientului.
ART. 11: Pacientul are dreptul de a cere si de a obtine o alta opinie medicala.
ART. 12: Pacientul are dreptul sa solicite si sa primeasca, la externare, un rezumat scris al investigatiilor, diagnosticului, tratamentului si ingrijirilor acordate pe perioada spitalizarii.
ART. 13: Pacientul are dreptul sa refuze sau sa opreasca o interventie medicala asumandu-si, in scris, raspunderea pentru decizia sa; consecintele refuzului sau ale opririi actelor medicale trebuie explicate pacientului.
ART. 14: Cand pacientul nu isi poate exprima vointa, dar este necesara o interventie medicala de urgenta, personalul medical are dreptul sa deduca acordul pacientului dintr-o exprimare anterioara a vointei acestuia.
ART. 15: In cazul in care pacientul necesita o interventie medicala de urgenta, consimtamantul reprezentantului legal nu mai este necesar.
ART. 16: In cazul in care se cere consimtamantul reprezentantului legal, pacientul trebuie sa fie implicat in procesul de luare a deciziei atat cat permite capacitatea lui de intelegere.
ART. 17(1): In cazul in care furnizorii de servicii medicale considera ca interventia este in interesul pacientului, iar reprezentantul legal refuza sa isi dea consimtamantul, decizia este declinata unei comisii de arbitraj de specialitate.
(2): Comisia de arbitraj este constituita din 3 medici pentru pacientii internati in spitale si din 2 medici pentru pacientii din ambulator.
ART. 18: Consimtamantul pacientului este obligatoriu pentru recoltarea, pastrarea, folosirea tuturor produselor biologice prelevate din corpul sau, in vederea stabilirii diagnosticului sau a tratamentului cu care acesta este de acord.
ART. 19: Consimtamantul pacientului este obligatoriu in cazul participarii sale in invatamantul medical clinic si la cercetarea stiintifica. Nu pot fi folosite pentru cercetare stiintifica persoanele care nu sunt capabile sa isi exprime vointa, cu exceptia obtinerii consimtamantului de la reprezentantul legal si daca cercetarea este facuta si in interesul pacientului.
ART. 20: Pacientul nu poate fi fotografiat sau filmat intr-o unitate medicala fara consimtamantul sau, cu exceptia cazurilor in care imaginile sunt necesare diagnosticului sau tratamentului si evitarii suspectarii unei culpe medicale.
ART. 21: Toate informatiile privind starea pacientului, rezultatele investigatiilor, diagnosticul, prognosticul, tratamentul, datele personale sunt confidentiale chiar si dupa decesul acestuia.
ART. 22: Informatiile cu caracter confidential pot fi furnizate numai in cazul in care pacientul isi da consimtamantul explicit sau daca legea o cere in mod expres.
ART. 23: In cazul in care informatiile sunt necesare altor furnizori de servicii medicale acreditati, implicati in tratamentul pacientului, acordarea consimtamantului nu mai este obligatorie.
ART. 24: Pacientul are acces la datele medicale personale.
ART. 25(1): Orice amestec in viata privata, familiala a pacientului este interzis, cu exceptia cazurilor in care aceasta imixtiune influenteaza pozitiv diagnosticul, tratamentul ori ingrijirile acordate si numai cu consimtamantul pacientului.
(2): Sunt considerate exceptii cazurile in care pacientul reprezinta pericol pentru sine sau pentru sanatatea publica.
ART. 26: Dreptul femeii la viata prevaleaza in cazul in care sarcina reprezinta un factor de risc major si imediat pentru viata mamei.
ART. 27: Pacientul are dreptul la informatii, educatie si servicii necesare dezvoltarii unei vieti sexuale normale si sanatatii reproducerii, fara nicio discriminare.
ART. 28(1): Dreptul femeii de a hotari daca sa aiba sau nu copii este garantat, cu exceptia cazului prevazut la art. 26.
(2): Pacientul, prin serviciile de sanatate, are dreptul sa aleaga cele mai sigure metode privind sanatatea reproducerii.
(3): Orice pacient are dreptul la metode de planificare familiala eficiente si lipsite de riscuri.
ART. 29(1): In cazul in care furnizorii sunt obligati sa recurga la selectarea pacientilor pentru anumite tipuri de tratament care sunt disponibile in numar limitat, selectarea se face numai pe baza criteriilor medicale.
ART. 30(1): Interventiile medicale asupra pacientului se pot efectua numai daca exista conditiile de dotare necesare si personal acreditat.
ART. 31: Pacientul are dreptul la ingrijiri terminale pentru a putea muri in demnitate.
ART. 32: Pacientul poate beneficia de sprijinul familiei, al prietenilor, de suport spiritual, material si de sfaturi pe tot parcursul ingrijirilor medicale. La solicitarea pacientului, in masura posibilitatilor, mediul de ingrijire si tratament va fi creat cat mai asemanator celui familial.
ART. 33: Pacientul internat are dreptul si la servicii medicale acordate de catre un medic acreditat din afara spitalului.
ART. 34(1): Personalul medical sau nemedical din unitatile sanitare nu are dreptul sa supuna pacientul niciunei forme de presiune pentru a-l determina pe acesta sa il recompenseze altfel decat prevad reglementarile de plata legale din cadrul unitatii respective.
ART. 35(1): Pacientul are dreptul la ingrijiri medicale continue, pana la ameliorarea starii sale de sanatate sau pana la vindecare.
Pacientul este incurajat, de asemenea, sa sesizeze Consiliul de Etica al spitalului pentru orice fapta de coruptie sau incalcari ale eticii medicale (ex. atitudine lipsita de profesionalism, lipsa consimtamantului informat al pacientului).
GHIDUL ASIGURATULUI
DREPTURILE ȘI BLIGAȚIILE ASIGURATULUI
TARIFE ANALIZE MEDICALE
PACHETE SERVICII CONTRACTAT CU CJAS VASLUI
- PACHETUL DE SERVICII MEDICALE ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ AMBULATORIE DE SPECIALITATE PENTRU SPECIALITĂȚI
CLINICE - PACHETUL MINIMAL DE SERVICII MEDICALE PENTRU ASISTENŢA MEDICALĂ SPITALICEASCĂ
- PACHETUL DE SERVICII MEDICALE DE BAZĂ ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ AMBULATORIE DE
SPECIALITATE PENTRU SPECIALITĂŢILE PARACLINICE
TARIFE CONSULTATII MEDICALE CU PLATA AMBULATOR
NOTĂ DE INFORMARE PRIVIND COPLATA
RECUPERAREA ACTIVĂ A PACIENTULUI, MOBILIZAREA PRECOCE ȘI STILUL SĂNĂTOS DE VIAȚĂ AL ACESTUIA CA ELEMENTE PRINCIPALE DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA DURERII CRONICE
RECUPERAREA ACTIVĂ A PACIENTULUI, MOBILIZAREA PRECOCE ȘI STILUL SĂNĂTOS DE VIAȚĂ AL
ACESTUIA CA ELEMENTE PRINCIPALE DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA DURERII CRONICE
Durerea este conform I.A.S.P. (International Association for the Study of Pain) o senzație, respectiv o
experiență senzitivă și emoțională neplăcută, asociată cu o leziune tisulară existentă sau potențială, sau
descrisă ca o astfel de leziune. Durerea cronică determină în timp scăderea calității vieții și a capacității
de muncă, aspecte care generează repercursiuni pe termen lung. Pentru a preveni apariția acesteia este
important să impunem măsuri de profilaxie care să recâștige și să mențină capacitatea funcțională în
valori optime.
➢ Recuperarea activă a pacientului
Programul de recuperare este constituit din totalitatea procedeelor care ajută la recuperarea fizică și
psihică a pacienților care suferă de diferite afecțiuni. Reabilitarea trebuie instituită cât mai curând posibil,
pentru a asigura desfășurarea unei vieți normale.
Metodele de reabilitare diferă de la o persoană la alta, însă au aceelași scop și anume:
− dobândirea unui status funcțional care să ofere independența și ajutor minim din partea
celorlalte persoane.
− acomodarea fizică și psihică a persoanei cu schimbările determinate de boală.
− integrarea corespunzătoare în familie și comunitate.
Funcțiile motorii (folosirea membrelor, mersul) se recuperează după un interval relativ scurt de timp de
aceea este foarte important ca reabilitarea și recuperarea fizică să înceapă cât mai curând posibil.
Pacientul este încurajat să se ridice din pat și să încerce să facă câțiva pași. În unele cazuri acest proces
poate să dureze până ce pacientul își reface forța musculară și învață să meargă din nou.
Recuperarea inițială variază de la un pacient la altul, în funcție de mai mulți factori, precum: afecțiunea
de care a suferit, vârsta pacientului și bolile asociate. De asemenea, recuperarea necesită multă răbdare
și sprijin din partea personalului sanitar precum și a familiei și prientenilor.
În funcție de structurile care generează un stimul dureros deosebim între:
• Durerea periferică ce are originea la nivelul structurilor dotate cu receptori pentru durere. Acest
tip de durere poate fi somatică – superficială, ce ia naștere la nivelul pielii sau profundă care ia
naștere în structurile osoase, articulare sau musculare – și viscerală – ce ia naștere la nivelul
organelor interne;
• Durerea neurogenă caracterizată prin faptul că impulsurile percepute ca durere iau naștere în
structurile nervoase și pot fi determinare de prezența unei inflamații sau a unei compresiuni a
structurilor nervoase;
• Durerea psihogenă este o durere imaginară, dar în același timp și reală ce afectează calitatea
vieții individului.
Cunoașterea acestor mecanisme generale de apariție a durerii, a structurilor care permit perceperea
senzației de durere permit o abordare terapeutică rațională și eficientă. De aceea este evident că
durerea provocată de un spasm va ceda la o medicație antispastică, iar cea provocată de o inflamație la
o medicație antiinflamatorie.
Recuperarea activă a pacientului, mobilizarea precoce si stilul de viata sunt elemente cheie care intervin
in prevenirea cronicizării durerii.
➢ Mobilizarea precoce
Rolul recuperării medicale este acela de a preveni agravarea deteriorării fizice și cognitive, de a ameliora
funcții și de a preveni complicații ca: escarele, boala tromboembolitică, complicații respiratorii,
impotența funcțională datorată mobilizării prelungite – modificări posturale, contracturi, spasticitate,
leziuni nervi periferici, atrofii musculare, osificări heterotopice.
Tratamentul prin mișcare trebuie dozat după tipul și faza clinică a afecțiunii, în funcție de rezistența și
reacțiile individuale. Terapia prin mișcare aduce multiple beneficii în diverse patologii care pot genera
durere cronică, astfel:
− În afecțiunile aparatului locomotor stimulează osteogeneza prin activarea circulației și nutriției
locale, întreține forma, volumul și forța musculară;
− În afecțiunile sistemului nervos contribuie la recuperarea prehensiunii, mersului și echilibrului;
− În afecțiunile reumatologice ajută la păstrarea mobilității articulare;
− În afecțiunile aparatului respirator ajută la eliminarea secrețiilor bronșice, ameliorează respirația
și nutriția parenchimului pulmonar;
− În afecțiunile aparatului circulator acționează ca un tonic cardiac, ameliorând puterea de
contracție a miocardului;
− În afecțiunile digestive acționează asupra mușchilor, nervilor, secrețiilor și stimulează tranzitul
intestinal;
Mobilizarea precoce în cazul pacienților spitalizați sau aflați în tratament de reabilitare secundar
diverselor patologii cu indicație de recuperare necesită un nivel de solicitare care să fie suficient de înalt,
dar în limitele normalului și care să definească eustres-ul. Cele mai importante obiective care trebuie
realizate în cadrul mobilizărilor precoce sunt reprezentate de prevenirea complicațiilor secundare
imobilizării prelungite la pat, refacerea forței musculare, creșterea și adaptarea capacității de efort,
ameliorarea funcției de coordonoare, de control și de echilibru.
➢ Stil de viață
Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), sănătatea este starea deplinei bunăstări fizice,
spirituale și sociale, nu numai lipsa bolilor sau a defectelor fizice. Somnul, o componentă importantă
pentru sănătate „Orele de somn, de exemplu au o importanță majoră pentru sănătatea noastră. Astfel, în
funcție de organismul fiecăruia, între 6 și 8 ore de somn pe noapte sunt suficiente pentru ca dimineața să
ne simțim odihniți”. De asemenea, cel mai bun interval pentru orele de somn este între 22.30 și 06.30,
însă orele de somn pierdute nu pot fi recuperate din ele din timpul zilei. În lipsa orelor suficiente de
somn, organismul nu va rezista stresului din ziua următoare, iar efectele nu vor întârzia să apară. Pe
termen lung, lipsa odihnei poate duce la apariția unor boli foarte grave. Alimentația, sursă de energie,
este alt indicator al unui stil de viață sănătos.
➢ Repere pentru o viață sanatoasă:
• Aport caloric proporțional cu vârstă și cu efortul fizic depus
• Consumul zilnic de fructe și legume
• Cel puțin 30 de minute pe zi de efort fizic moderat sau intens
• Cât mai mult timp petrecut în aer liber
• Limitarea timpului petrecut in fata ecranelor (televizor, calculator, telefon, tableta)
• Somn odihnitor de 7-9 ore pe zi, în funcție de vârstă și necesități
• Hidratare corectă – aport lichidian în funcție de greutate, vârstă și necesități
➢ Reabilitare activă
Kinetoterapia este forma de terapie care are la bază mișcarea efectuată prin programe de recuperare
medicală bine structurate ce au ca scop refacerea unor funcții diminuate. Scopul programului de
kinetoterapie este de a crește capacitatea funcțională generală a pacientului și de a restabili
independența fizică și respiratorie, prevenind astfel riscul instalării complicațiilor asociate determinate
de repausul la pat.
Principalele obiective ale tratamentului kinetoterapeutic sunt următoarele:
− relaxarea;
− corectarea posturii și aliniamentului corporal;
− creșterea mobilității articulare;
− creșterea forței musculare;
− creșterea rezistenței musculare;
− creșterea coordonării, controlului și echilibrului;
− corectarea deficitului respirator;
− antrenamentul la efort dozat;
− reeducarea sensibilității.
Mișcarea poate fi:
− activă – efectuată de către pacient, în mod liber sau îngreunată cu aparate sau cu obiecte;
− pasivă – efectuată de către terapeut, cu scopul mobilizării diferitor articulații, al întinderii și
detensionării musculare sau al stimulării circulației în anumite regiuni ale corpului;
− activo-pasivă – când terapeutul ghidează mișcarea pacientului pentru ca aceasta să fie corectă
din punct de vedere biomecanic.
Mobilizarea activă voluntară reprezintă fundamentul oricărui program kinetoterapeutic profilactic,
terapeutic sau de recuperare. Mișcarea voluntară se realizează prin contracție musculară și prin consum
energetic. În mișcarea activă voluntară contracția este izotonă, dinamică, mușchiul modificându-și
lungimea prin apropierea sau îndepărtarea capetelor de inserție.
Indiferent de afecțiune vor fi aplicate în mod continuu următoarele manevre de nursing:
• posturări alternative, antideclive, în poziții articulare funcționale;
• nursing-ul escarelor: evaluare clinică, evaluarea riscului de apariție, tratament profilactic,
farmacologic sau nefarmacologic, terapie fizicală prin lumină polarizată, ultrasunete,
electrostimulare.
Abordarea non-farmacologică a durerii cronice poate cuprinde măsuri terapeutice non-invazive
(electroterapie, termoterapie, hidroterapie, masaj, crioterapie, terapie cognitiv-comportamentală,
tehnici de biofeedback) sau invazive (acupunctură, stimularea electrică a măduvei spinării). Abordarea
non-farmacologică este utilă ca adjuvant al terapiei farmacologice, fie adăugându-și efectul antialgic la
cel al medicației, fie permițând folosirea unor doze mai mici de tratament, limitând astfel efectele
adverse ale antialgicelor.
✓ Electroterapia constă în utilizarea ca agenți terapeutici de curenți de joasă, medie și înaltă
frecvență și contribuie la amelioararea durerii din:
Tipurile de curent electric utilizate în electroterapie sunt:
− Curentul galvanic sub formă de simple galvanizări, băi galvanice și ionogalvanizări;
− Curenții de joasă frecvență cu impulsuri;
− Terapie prin câmpuri magnetice de joasă frecvență;
− Curenții interferențiali;
− Unde scurte;
− Tratament cu unde ultrascurte;
− Laserterapie.
Termoterapia grupează o serie de proceduri care utilizează ca agent terapeutic factorul termic cald livrat
organismului prin aplicații generale sau locale prin intermediul apei, al aerului, al razelor infraroșii sau al
unor substanțe ca parafina și nămolul terapeutic. Efectul antialgic al acestor proceduri se produce prin
următoarele mecanisme: efecte spasmolitice pe musculatura striată și pe cea netedă, efecte resorbtive,
efecte de creștere a elasticității țesutului conjunctiv, efecte analgezice prin scăderea excitabilității
receptorilor pentru durere.
Termoterapia este indicată în următoarele afecțiuni:
− Boala degenerativa axiala si periferica (spondilodiscartroza, coxartroza, gonartroza, etc)
− Patologie abarticulara (tendinite, tenosinovite, leziuni ligamentare, bursite, etc)
− Boli reumatismale inflamatorii aflate in remisiune – Spondilita anchilozantă, Artropatie
psoriazica, Artrita reumatoida
− Boala arteriala periferica de diverse cauze
− Gastrita
− Unele afecțiuni biliare
− Boli prin depuneri de cristale (guta, boala prin depunere de pirofosfat de calciu si hidroxiapatita)
− Nevralgii, radiculite, pareze
− Afecțiuni neurologice însoțite de spasticitate
Masajul terapeutic constă dintr-o serie de manevre manuale aplicate sistematic pe suprafața corpului
care au rolul de a relaxa musculatura și de a scădea pragul la durere. Masajul contribuie la o diminuare a
stării de excitație produse de stres, la scăderea pulsului și la scăderea cantității de oxigen.
Crioterapia constă în expuneri scurte ale tegumentului la temperaturi apropiate de temperatura de
îngheț și este utilizată mai ales în scopul reducerii unor simptome musculare și osoase. Este indicată în:
contracturi musculare, perioadele acute ale afecțiunilor reumatice abarticulare, mai ales la nivelul
umărului, edemul posttraumatic după luxații, entorse, torticolis.
Terapia cognitiv-comportamentală se adresează componentei psihosociale a durerii cronice, furnizând
pacientului informații cu caracter educativ cu rol în diminuarea senzațiilor de anxietate. Această formă
de terapie se bazează pe antrenamentul pentru diverse tehnici de relaxare care contribuie la diminuarea
stresului, la scăderea tensiunii musculare, la ținerea sub control a anxietății și a depresiei.
Biofeedback-ul utilizează metode electronice de monitorizare care oferă pacientului un feedback imediat
asupra unor parametri care se modifică în timpul unei acțiuni sau intervenții. Acesta permite pacientului
să învețe cum să influențeze răspunsul, fiind util în cefalee, fibromialgie, artrită reumatoidă, boala
Raynaud.